Ia în considerare tunderea cu mulcire dacă dorești să scurtezi chiar și cu 50%  timpul necesar pentru tuns. Nu doar că termini mai repede dar nu mai trebuie să te gândești ce faci cu iarba colectată. 

Fie că tundem cu mașina de tuns pe funcția de mulcire fie că tundem cu robotul de tuns tunderea e ”cu mulcire” adică iarba tunsă, fin mărunțită e lăsată în coronamentul gazonului, aproape neobservabilă, care după câteva ore pierde apa și devine ”invizibilă”. 

Iarba tunsă cu mulcire are nevoie de mai puțin îngrășământ. Dacă în mod normal la tunderea cu colectare e nevoie de 10-14 kg de îngrășământ granule pe an/100 mp ca să suplinim nutrienții pe care îi colectăm odată cu frunza,  în cazul tunderii cu mulcire 3 aplicări de îngrășământ pe an sunt suficiente (9 kg/100 mp/an). La peluzele mai vechi de 10 ani se poate reduce cu încă 25%. 

Contribuie mulcirea la acumularea accelerată de fetru, tatch pe sol? 

Contrar părerilor, tunderea cu mulcire participă în mică măsură la acumularea de vegetație pe sol, acel fetru sau tatch (eng.). Iarba mărunțită foarte bine de mașina de tuns cu mulcire se descompune relativ repede. Doar prin desicare în câteva ore de la tundere iarba mărunțită își reduce considerabil volumul, frunza conține 75-85% apă. 

Tatch-ul (eng), fetrul, materia organică de pe sol este formată în principal din tulpini, rădăcini , rizomi - acestea sunt organe ale plantei mai bogate în lignină. Lignina este o substanță care se descopune mai greu, de fapt viteza cu care ea e descompusă e mai mică decât viteza cu care mor organele de plantă mai sus amintite. 

Indiferent de modul cum tunzi cu sau fără mulcire (includem și roboții de tuns la tunderea cu mulcire) ar fi bine ca de 3-4 ori pe să scarifici gazonul. Scarificarea nu doar că menține un sol curat, prin care aerul și apa poate pătrunde ușor în sol dar această pieptănare a gazonului îi îndreaptă firele, le ridică pe cele crescute pe orizontală, coronamentul e mai aerisit, frunzele primesc mai multă lumină, roua se ridică mai repede, riscul de boli, apariție de bureți, mușchi, buruieni scade semnificativ. 

Tunderea cu mulcire și fertilizarea 

Frunza de gazon după desicarea ei (eliminarea apei) conține 4 % azot, 0.5% fosfor, 2.5% potasiu, aceste macroelemnte sunt cele care apar pe sacii de îngășământ ca NPK: N- azot, P-fosfor, K- potasiu. 

Practicând tunderea cu mulcire returnăm în sol nutrienții însă cu mențiunea că nu sunt imediat disponibili pentru plantă, de aceea completarea cu îngrășăminte e necesară însă într-o măsură mai mică decât dacă am tunde cu colectarea resturilor în coș. Odată cu „îmbătrânirea” peluzei vom putea reduce semnificativ aportul de nutrienți. 

Foliajul fin mărunțit prin mulcire odată ajuns pe sol este descompus de microorganisme, în special de fungi și unele bacterii, de regulă în câteva săptămâni, în funcție de activitatea lor (temperatură, umiditate) însă procesele biologice care au loc în sol fac ca nutrienții să nu fie imediat disponibili rădăcinii gazonului nostru, în primă faza are loc o ”imobilizare”, practic descompunerea materiei organice reprezintă procesul de hrănire al microorganismelor care fac descompunerea, nutrienții fiind imobilizați în structura lor, pentru reproducere, etc ulterior ei fiind eliberați treptat ca excremente (care sunt hrana altor microorganisme) sau la moartea organismului prin descompunerea executată de alte microorganisme. 

E nevoie să simplificăm considerabil explicarea proceselor care se petrec în acest mic univers din curtea noastră, însă pe scurt nutrienții se reîntorc în sol mai puțin azotul, o parte din el fiind pierdut în atmosferă. 

O mențiune importantă e că o parte din azot (N) se pierde în atmosferă de aceea folosiți ca îngrășăminte preferențiale la peluzele tunse cu mulcire a îngrășămintelor mai bogate în azot. 

Atenție! Aplicarea de fungicide reduce semnificativ și populația de fungi benefici, deci pe cât se poate nu folosiți fungicide. La un gazon bine întreținut efectele lăsate de boli dispar în 2 maxim 3 săptămâni fără aplicarea unui fungicid.   

Necesarului de îngrășământ scade dacă tundem cu mulcire

Mai jos regăsiți procentul cu care scade necesarul de nutrienți la o peluză tunsă cu mulcire vs o peluză la care se colectează iarba:  

• -25 %  - între 1-10 ani, fiind necesare 3 fertilizări pe an
• -33%   -  între 11-25 ani , sunt necesare 2-3 fertilizări pe an
• -50% la peluzele cu vârsta peste 25 ani, sunt necesare 2 fertilizări pe an

Ce îngrășăminte se folosesc la peluzele tunse cu mulcire? 

La peluzele tunse cu mulcire se vor folosi îngrășăminte mai bogate în azot și mai puțin fosfor și potasiu. De exemplu: Sprint N 27.0.14, Slow Green 22.5.10, Action 14.0.7. Îngrășămintele granulare potrivite la peluzele tunse cu mulcire au un raport de 2 la 1 azot N la potasiu K (vezi exemplele menționate). 

De ce mai puțin fosfor și potasiu? Fosforul e un element foarte imobil în sol, nu se pierde decât foarte puțin prin levigare, pe când azotul și potasiul sunt mobile și se pierd prin levigare când avem ploi prea abundente sau irigăm incorect. Azotul se pierde și sub formă de gaz în atmosferă. 

Prin mulcire se returnează în sol potasiul și fosforul din foliaj însă o mare parte din azot va fi folosit de microorganisme pentru metabolismul propriu, și acesta va fi returnat în sol însă nu va fi disponibil plantei de gazon decât după câteva luni sau ani. 

De asemenea în procesul de descompunere o parte din azot se va pierde sub formă de gaz amoniac sau oxid de azot. 

Foarte important la îngrășămintele granulare la peluzele tunse cu mulcire

Folosiți întotdeauna îngrășăminte pentru gazon granulare la care o parte din fracția de azot N e cu eliberare lentă. Aplicare de îngrășăminte cu eliberare rapidă, de regulă cele comercializate în magazine nespecializate pentru ”gazon” aduc mai multe probleme, una fiind că azotul fiind 100% solubil e preluat rapid de plantă, produce creșteri acceelerate, se va produce frunză cu o viteză mult mai mare decât microorganismele pot descompune, apare o acumulare la surpafața solului și de aici: boli, bureți (ciuperci) în perioadele ploioase, mușchi, asfixierea rădăcinilor și microorgansmelor. 

Descompunerea materiei vegetale la tunderea cu mulcire

Poți mări viteza de descopunere a resturilor vegetale inoculând solul cu fungi benefici ca tricoderma. De multe ori solul care îl aducem în curte nu e un sol fertil, e sărac în microorganisme benefice sau chiar aproape steril și nu conține acești fungi descompunători. 

În orice caz va fi nevoie să scarifici gazonul, dar introducerea de fungi descompunători ajută la degradarea naturală, nutrienți se vor reîntoarce în sol, dar foarte important e și acest aspect: proliferând dezvoltarea fungilor benefici ei fac concurență pentru resurse apă și hrană, spațiu cu fungii care provoacă daune în gazon. 

Îți recomandăm Triko Plus, sub formă de pudră care se dizolvă în apă și se distribuie cu pompa de stropit. O poți folosi la orice plante verzi: gazon, plante ornamentale, flori de interior.  

Folosește 30-50 ml în 10 L apă, amestecă bine și apoi lasă 20-30 minute ca fungii să se hidrateze, distribuie soluția uniform pe 100 mp apoi pornește sistemul de irigat cât frunza să fie spălată, fungii să ajungă pe sol. În această soluție poți adăuga și alte îngrășăminte organice sau biostimulatoare ca Ferthumic, Fertalga (100 -150 ml în cei 10 L apă). Soluția o poți aplica chiar și înainte de ploaie. Ar fi bine să nu folosești mai curând de 2 săptămâni îngrășăminte granulare.